o mica parte din grecia

1-8 martie Zilele babelor

Calendaristic si traditional, martie este luna de incepu de primavera. Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele.Martisoarele sunt un dar ce se primeste sau se ofera cu mare placere in luna Martie in Romania si reprezinta un simbol al primaverii dar si al dragostei si admiratiei. El este daruit incepand cu zorii primei zile din Martie fiintelor dragi.In general acest simbol este oferit copiilor, tinerelor fete si femeilor pentru a le proteja gingasia si sensibilitatea.Martisoarele se ofera de catre barbati tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite si de catre fete prietenelor, mamelor, bunicilor. In Moldova se practica obiceiul ca fetele sa daruiasca la randul lor martisoare barbatilor. An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta în mai bine si spor la toate. Din înclestarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, dupa ultimele zvârcoliri din zilele babelor, învinge viata, primavara, soarele.Acest triumf al reînvieri si regenerari nu putea fi invocat decât prim Martisor-pecare îl daruim celor dragi la ‘cap de primavara’.Snurul alb si rosu cu o amuleta(banut, o scoica) l legau parintii la mâna copiilor, îl daruiau flacaii fetelor, îl shimbau fetele între ele cu sens de urare de noroc, de sanatate ca ‘argintul curat, ca piatra de râu, ca scoica din ape’.Martisorul daruit în zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pâna la vederea primului pom înflorit, apoi se atârna de ramurile înflorite, crezându-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat.

Februarie-luna iubirii

Fiindca nu mai e mult si intram in luna dragostei si a iubirii, m-am gandit sa va spun si voua cate ceva despre cum era vazuta sarbatoarea de "Dragobete" inainte si ce traditii se respecta in unele zone ale tarii.

Fiu al Babei Dochia, 'Dragobetele' era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.
În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.
Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Sesiunea, bat-o vina

Pe 19 ianuarie a inceput sesiunea examenelor in Universitatea din Pitesti. Studentii si-au platit taxa de scolarizare, pe ultima suta de metri. La casieria universitatii cozile sunt infernale. Toti studentii se inbulzesc, sa-si achite taxa, chiar daca trebuiau sa faca acest lucru pana la inceperea examenelor. A devenit o traditie ca studentii sa se preocupe de facultate in "ajun" de sesiune. Pentru ca tot inaintea sesiunii se preocupa sa-si adune cursurile, sa le xeroxeze si sa se puna la curent cu ultimele noutati.

La multi ani, Ion si Ioana!

In ziua de 7 ianuarie,il sarbatorim pe Sfantul Ioan Botazatorul, cel mai mare dintre profeti, glasul care striga in pustie "gasiti calea Domnului", care sta la granita dintre cer si pamant si uneste Vechiul si Noul Testament. Poporul l-a numit pe Ioan Botezatorul, fiindca chema pe oameni la pocainta si-i boteza in raul Iordan afundandu-i cu tot trupul in apa. Lasa sa se inteleaga ca aceasta imparatie, atat de asteptata de evrei, nu se cucereste nici cu sabia, nici cu aurul, nici prin rascoale, ca ea este de o alta ordine, o imparatie cu totul duhovniceasca, imparatia sufletelor, unde se intra prin pocainta si se traieste prin iubire si milostenie.

Astazi toti cei care poatra numele de Ion, Ioana si derivatele de la acestea isi serbeaza ziua onomastica. Le doresc sa aiba parte de tot ce este mai frumos pe lumea asta. La Multi Ani!

La Multi Ani, 2009!

Spune anului ce vine,

sa-ti aduca numai bine...

si mai spune-i sa iti dea,

tot ce vrea inima ta...

fericire, sanatate si multi bani"

La Anu'si La Multi Ani!"